Am fost sfatuita in adolescenta , sa nu ma compar cu nimeni ,pentru ca daca o voi face , va trebui sa am grija ,sa nu incalc linia fina ,care face trecerea spre invidie .Dar si daca te compari cu situatia unuia mai jos decat tine , se poate trece usor dincolo de recunostinta , trezindu-te in bratele orgoliului personal. Si totusi , in traiul nostru zilnic ,ne comparam cu cineva sau ceva . Se poate numi si barfa , dar cred ca tine mai mult, de "nevoia "de a ne situa undeva, pe o scara o valorii personale , doar ca facad-o mereu prin comparatia cu altii , devine judecata . Desi constientizam ( unii mai mult , altii mai putin ), continuam sa ne hranim orgoliul si facem lucrul asta de parca e un drept ce ni se cuvine .Ok ,e benefic sa ne dorim apreciere, acest lucru ajutandu-ne sa avansam ,dar numai daca aceasta propulsare inainte nu raneste pe cineva .
Uneori judecam in prizma deranjului personal , desi , este stiut faptul ca , ccea ce ne deranjeaza la altii, este de fapt problema noastra , nu a lor si ca , raspunsul trebuie gasit in noi .Avem timp pentru multe intr-o zi , numai pentru autoanaliza nu ,caci doar prin exemplul personal , se vor schimba si cei din jurul nostru , fara sa le cerem asta .
De unde toata analiza asta ? De la un banal dialog cu buburuza familiei , apoi dintr-o " discutie la o cafea" a oamenilor mari , si mai departe ,din autoanaliza personala. Toti , de la mic la mare , avem nevoie sa crestem ,dar constientizam asta, doar prin comparatie cu altii . Si asta doar din lipsa de recunostinta si nemultumire ,dar nu cea personala , ci, din cea care se vede prin ochii altora.
sursa Google |
insa, doar daca ne comparam cu noi .
Un fel de "inainte" si "dupa" .Este
singura situatie in care judecata
capata valori benefice .
Si sunt sigura ca universul ne va "scutura" bine ,daca pasim spre mandrie de sine , si tot la fel si in cazul unei nemultumiri profunde si constante . Vrei , nu vrei , viata iti va da replica si mereu "te va pune " in fata unui pahar . In orice lucru si traire exista echilibru , si totul se intampla cu un motiv . Insa nevoia noastra de a controla, nu da voie acceptarii si implicit tolerantei, sa-si faca loc in vietile noastre . Sa ne bucuram cu recunostinta , a devenit un obicei greu de dobandit !
Linia de mijloc ce se formeaza intre apa si aer, se numeste constientizare .Si doar ea , constientizarea , va face diferenta !
Multa bucurie tuturor !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu