luni, 22 iunie 2015

Plecarea de-acasa , cu toate relele si bunele ei !

   Sunt de-acum 2 ani de cand incerc Germania !
sursa google
Am trecut prim multe necazuri si situatii de criza , de ordin psihologic si familial. Si nu exagerez daca adaug , ca unele au fost si sunt traume . Cel mai bine prin toate a trecut sotul ...are si un caracter mai flexibil spre nepasator ...si de cele mai multe ori ...eh. Cert este ca ne-a costat  prea mult , si financiar si sentimental ...si inca ne mai costa ! Ne-a afectat si pe noi , si ca relatie ..de Diana , nici nu mai indraznesc sa spun !...Zile in sir de plans si suspiciunile invatatorilor , care acum s-au transformat in respingeri .

    Paradoxul e, ca sunt intr-o contradictie totala ...sunt perfect constienta de privilegii ,cu toate ca lipsesc cu desavarsire oportunitatile !.... Privilegii?! daca se pot numi asa , pentru ca platesc chirie maica-mii DOAR 460 E, pentru un ap. pentru care in mod normal ar trebui sa platesc 800 (la care ar fi trebuit sa se mai adauge  inca vre-o 30E  chelarul , subsolul , unde  tinem masina de spalat si plus 15 E la internet   ) ,.. pentru ca, in mare parte apartamentul a fost mobilat , ....pentru ca asigurarea medicala acopera inclusiv interventiile stomatologice , eu fiind cu dantura la pamant ,...... pentru ca am gasit frigider si masina de spalat de pomana ,.... pentru ca datorita dezvoltarii lor ca tara si nivel de trai  ,orice parinte  isi poate duce copilul la inot si calarie  ( si nu privim partea financiara , ci faptul ca  aceste centre sunt prezente in orice satuc )... pentru ca . maica-mea si sotul ei neamt , ne-au imprumutat bani , ca sa ne luam masina , care aici e ceva necesar, pentru ca stand la ei , nu am avut conditionari pentru copil si catel ,  ....si-or mai fi cateva , dar nu la fel de importante . ...De ce lipsa oportunitati !? Pentru ca  anul trecut   un neamt , patronul la care sotul muncea de cateva luni , era sa ne traga teapa de 1100E , incident in urma caruia , a ramas fara munca din iunie anul trecut si pana in mai anul asta , pentru ca desi a fost la interviuri , nu este primit  pentru ca ba nu are diploma , ba nu stie destula germana ( desi am fost la o scoala unde nu intelegeai nimic , dupa mai bine de 2 luni de mers zilnic ) , pentru ca se angajeaza soferi pe tir dar el are carnet de profesionist , dar fara atestate , pentru ca desi am reusit sa luam o masina , mai avem de achitat inca 1000 E la ea , si cine stie ce-o mai veni pe parcurs ! ...Doi ani pe apa sambetei si-un copil scapat de sub control , a carui viata e data peste cap , care doreste acasa ...dar ca aici ... !
       De ce-am plecat ?! Pai chiar asa , de ce ?!...Ca doar  sotul avea un salariu de aproape 20 mil lei vechi , cu masina la scara , ca doar aveam un apartament cu 3 camere( desi si ala tot al mamei este ) , pt care nu trebuia sa platesc chirie , mobilat cu mult mai mult decat aveam nevoie, toate astea fiind facute din salariul sotului   , ca doar incepusem si eu  un pui de independenta financiara , cu decoratiunile si decorurile pt scoli si gradinite  ...si multa liniste , desi orasul in care traiam , era plin  de rromi si catei abandonati , fara spital si viata culturala , dar fitos cu mult peste media unui oras de top !....Deci ,de ce am plecat ?!...Pentru ca voiam doua camere , pe bucata de pamant de la tara (aproape de orasul cu oportunitati) ...800 de mp de parloaga in acest moment si  de 14 ani de cand il avem ( si acest aspect fiind cu muulte alte probleme ) . .. De ce-am plecat toti si nu numai el ?! Pentru ca am spus ca fata mea are 2 parinti , si amandoi trebuie sa fie prezenti in viata ei ! O prostie ! Si-aici tot doar cu mine este , ca taica-sau trebuie sa-si mai gaseasca un job si de amiaza spre seara , ca altfel , nu ne descurcam .....OARE TOATE ASTEA NU SE PUTEAU FACE IN TARA ???!....Ba da ...dar povestea e mult mai complicata de atat ....iar inceputurile ei au fost altele ...
          ..........Si-am facut ...NIMIC !.......Ne-am inglobat in datorii , cele mai multe fiind la maica-mea si neamtul ei , platim datorii si-aici si-n tara , nu economisim nimic  PENTRU SCOPUL PLECARII DE-ACASA. Eu de ce nu muncesc ?!...Pentru  eu nu mi-am adus copilul ca sa mi-l creasca statul  german , si , desi suna a orgoliu personal ,  femeie de servici putem sa fiu si-n tara ...dar nu era nevoie , daca mergeam pe drumul meu . Si-acum am ajuns la regrete ....
      ...Nu ma asteptam la nimic bun aici !Am avut parte de aceeiasi oameni ca acasa , ba mai rai , si cu multe presiuni si limitari . Mi-e nu-mi place aici , ma simt inutila si complet nelalocul meu .Nu ma regasesc, iar ceea ce  stiu sa fac ,si-mi place nu se poate face aici .Nu m-am asteptat la minuni , ba am fost foarte realista .  Cu toate astea dezamagirile au existat....si sunt bazate pe regrete . Regret ca am plecat, regret ca am ales pentru altii si nu pentru mine ,  regret ca m-am lasat pacalita , de o persoana pe care n-am luat-o de baza atatia ani si mi-a fost bine ! ...
             Ce ramane de facut ?!...Nu stiu ....stiu doar ca partea plina a paharului , e gri si umpluta cu  regrete ... 
          Totul e foarte complicat , are radacini adanci si-un semafor mereu pe rosu !

27 de comentarii:

  1. Draga Gabriela, se simte in cuvinte apasarea pe care o ai in suflet.
    Imi pare rau ca nu te pot sfatui nimic, n-am trecut prin aceasta situatie si nu stiu cu adevarat ce inseamna.
    Dar un lucru as vrea sa spun, de aceea am si ales sa-ti scriu: nu te lasa trasa inapoi de regrete. Din pacate nu ne putem intoarce in timp sa alegem altfel atunci cand consideram ca am luat niste hotarari gresite. Scutura-te de intristare si gandeste-te serios ce poti face din acest moment pentru a schimba situatia. Poate sa va intoarceti in tara, la viata dinainte.
    Dumnezeu sa te ajute, sa-ti trimita gand bun. Imbratisari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Maria , multumesc pentru randurile tale !...Ca sa-ti urmez sfatul ( de care sunt destul de constienta ) , trebuie sa ma iert ...dar privind prea multele complicatii , mai mult m-as pedepsi ( chiar daca nu-i toata vina doar a mea )....Dac-as putea da timpul inapoi ...sa ma intorc la viata dinainte , as fi mai mult decat recunoscatoare ...dar nu se mai poate ...nu se mai vrea ...Asteptam gandul cel bun ! Multumesc pentru vizita si te mai astept cand vei mai dori !..O zi cu soare !

      Ștergere
  2. Am citit ieri postarea ta si m-am intrebat ce pot sa spun...cred ca dupa 2 ani v-ar fi foarte greu sa va adaptati la realitatile din Romania. Eu cand sunt in impas fac un bilant Romania - Germania, plusuri si minusuri, le aduni si vezi ce e mai important...uneori nimic nu conteaza decat intuitia sau ce vreau, dar macar le vad negru pe alb. Acum daca tot esti acolo, te ridici si marsaluiesti cu ce ai. Diana trece printr o criza, dar nu e singura, nici tu nu esti, are parintii aproape, iar la scoala mama mea imi spunea "scumpule tu continua sa inveti sis a fii buna zi de zi, pana la urma tot te va observa cineva" si daca nu el pierde. Iar prieteni...ai, in limba ta, pe limba ta, chiar aici:). Roaga-te, iesi cu copilul la plimbari lungi, alergat, reapuca-te de mesterit:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E si asta o lectie de constientizat, ...dar de intors ,ca va fi acum sau mai tarziu , tot va fi ...si ma indoiesc ca in 5 ani sau 10, va fi ceva mai ALTFEL spre bine in tara .Deci candva , tot o sa ne confruntam cu asta .Lista cu plusuri si minusuri e putin ( mai mult ) conditionata de neintelegeri ...situatia descrisa de mine mai sus ,e destul de sistematizata ...amanuntele sunt cu mult mai grave si , cum am spus , creeaza conditionari !...In acest moment nu vad rostul acestui amar de timp petrecut aici ...ce va ajunge Diana ?!? jumatate de scoala in DE , alta jumatate in Ro ...nu va fi nici caine ,nici ogar !! Deja suntem unul hais si altul cea ...la ce bun toate astea ?!?...E totul foarte foarte complicat ...Mereu o indemn pe Diana sa invete ,ca doar atat ia cu ea , indiferent unde pleaca in lumea asta ...si ca ce are in cap nimeni nu-i poate lua ...insa ,materia la scoala se complica ...eu nu o pot ajuta ...ar trebui sa inteleg eu intai ce scrie acolo ca sa-i pot explica apoi in romaneste ce si cum Aici au alt sistem de predare (daca-i vedea cum fac impartirile , te iei de cap )...e foarte complicat. Pana ajung sa inteleg eu ,ca sa-i pot explica , ea deja va avea multe lipsuri ...ceea ce nu se intampla in tara , eu avand putina "instructie" pedagogica , la nivel de 1-4...Am mai stat de vb si cu alti parinti ..insa avem situatii total diferite . VOI VEDEA ce-o fi sa fie !....Te imbratisez cu mult , mult drag , suflet frumos ! Pupici dulci micutei tenismene !

      Ștergere
  3. Of, draga Gabriela! M-a emotionat mult sa citesc postarea ta. Te inteleg si-mi doresc din inima sa va ajute Dumnezeu si Maica Domnului sa va fie bine!!! Sa va calauzeasca si sa va sprijine!!! Imbratisari!!! cu mult drag, Ioana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ioana , acum ai inteles de unde frica ! ..Multumesc tare mult pentru incurajari si te imbratisez si eu cu mare drag !

      Ștergere
  4. Ar fi fain sa poti citi Cirese amare, doamna incheie cu "In Romania am fost, in Italia sunt"...e o drama pentru multi cei ce pleaca afara :) indiferent de ce si de cum pleaca, macar din cand in cand. Imbratisari:*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am comandat-o deja ! Am citit cat de mult te-a schimbat si m-ai facut curioasa ! Ma va astepta acasa in august . Sincer , eu nu cred ca VOI FI vreodata in Germania !...Imbratisari calde, Anca draga mea !

      Ștergere
  5. Draga Gabriela,
    Ma recunosc putin in postarea ta si de aceea indraznesc sa-ti scriu. Si eu am trecut prin situatii similare sau am cunoscut oameni care sunt in aceeasi situatie ca si tine ...pentru ca si eu , de 10 ani de zile imi duc zilele departe de casa, intr-o societate neprietenoasa, intr-o lume in care nu apartin.
    E prea devreme sa faci un bilant. Orice adaptare e grea, cere sacrificii si efort mult... fie ca pleci intr-o alta tara, fie ca dupa ani de zile te intorci acasa. Ceea ce nu imi place la tine e negativismul si faptul ca nu incerci sa faci si TU ceva. Atat timp cat vei sta acasa nimic bun nu se va schimba in situatia voastra si nici regretele nu te vor parasi. Trebuie sa iei lucrurile asa cum sunt in prezent, cu bune si rele, sa incerci sa valorifici ceea ce tu poti oferi, sa aduci un plus familiei tale. Si eu am stat 4 ani acasa cu copiii dar de cand lucrez am cunoscut multa lume, ma simt apreciata (chiar daca sunt diferita decat ei), ii sunt si sotului un sprijin real si asta se simte in atmosfera din familie. Sunt multumita si de faptul ca inca suntem aici desi am avut si noi perioade ff grele. Sfatul meu, indiferent care este parerea ta, nu taia aripile copilei tale. Nu ii spune ca nemtii sunt asa si pe dincolo, nu insista pe faptul ca sunteti straini nu o fa sa se creasca cu complexe de tot felul. In final ea are sansa de a invata la perfectie limba germana. Asta e un mare avantaj de care ar trebui si fii constienta. Asta ii poate oferi un viitor si in Romania daca va veti intoarce. Iesi din carapace si vei avea doar de castigat! Capul sus! alice

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alice , iti multumesc si ma bucur ca ai intrat in casa mea ! Orice experienta e binevenita ! O sa-ti raspund probabil cu mai multe comentarii , caci sigur doar in unul , nu mi se va permite transmiterea ! .......In legatura cu ce pot eu valorifica ca si potential personal ,se gasesc la magazin cu 2-3 euro plus ca ,aici nu poti comercializa decat daca ai firma .Nu-mi pun piedici , crede-ma , sunt doar foarte foarte realista , tocmai pt ca incerc sa iau in calcul CE POT EU SA FAC aici si acum ( si nu pot prea multe avand in vedere ca am terminat un liceu industrial in tara ,si-am muncit pe la rude inca de la 14 ani ca sa ma pot intretine ).Faptul ca nu ma duc femeie de servici , nu tine de orgoliu .Lasand la o parte starea de sanatate ( desi importanta pentru viitorul in care n-o sa-ntineresc ) , ar trebui sa am acea scoala de germana ( toate A-uri , si B-uri ,si ce-or mai fi ,scoala care dureaza cam 2 ani, cursurile fiind seara spre tarziu - ivindu-se alte 2 probleme : cheltuiala in plus la transport - caci cu masina ajungi mai scump , parcarea fiind si 2 euro pe ora, zilnic ar ajunge 6 euro - si cine sta cu Diana ?) si oricum o scoala care nu-ti garanteaza nimic mai mult de 400 de euro pe luna , privind in timp ( desi ca femeie de servici , te mai angajeaza si fara sa sti prea multa germana ).

      Ștergere
    2. Eu ca sa plec la munca , implica ducerea Dianei la acel program prelungit , sau "hort "cum se cheama la ei , care costa 250 euro pe luna, si unde ar sta pana la ora 16 . Pai pentru ce plec de-acasa , ca sa-mi chinui copilul ??!! Pai nu-i destul de traumatizat ?( avem deja experienta nepotului, cu 4 luni mai mare decat Diana , care acum intampina si mai mari probleme emotionale ,venit aici cand avea 5 ani ) Din pacate , altceva aici , si mai ales acum ca femeie fara o specializare, nu prea ai ce alege .In general romancele care au copilasi cu ele asta fac , menaj ! Nu vreau sa par dura , ci destul de centrata pe adevar si realitate .Cat despre influenta mea asupra Dianei cu diferite perceptii asupra nemtilor , crede-ma pe cuvant ca de la ea vin ...nu de la mine ( uneori o nedreptatesc chiar eu , punandu-i vina in spinare , tocmai ca sa nu creada ca se face diferenta ) Fie ca vrem sau nu sa recunoastem ,se face diferenta . O simte si maica-mea , care-i de 18 ani in tara asta .Eu am ajuns la concluzia ca ,si ca sa pleci din tara , trebuie sa fi facut pentru asta , pe langa flexibilitatea URIASA de care trebuie sa dai dovada ! In eventualitatea intoarcerii acasa ( care clar va fi conditionata de anii de scoala ai Dianei , adica cel putin 8-10 de-acum inainte - adica noi acasa pe la 48-50 de ani ?!-deja mi se pare enorm , fara rost si irealizabil, ca sa nu mai spun ca ar trebui sa avem deja o situatie financiara beton , care sa ne permita sa traim in tara , caci la varsta asta ,nu te mai angajeaza nimeni! ), deci cum spuneam , germana nu-i va folosi la nimic mai mult ,decat strict ca o limba straina , sau poate daca va lucra la o firma cu profil si colaboratori nemti ...Traducatori sunt pe toate strazile , iar limba germana e cautata ACUM ( si nu peste 10 ani -pana ajungen noi acasa , o sa stie toti germana ) si cu precadere, in zona de vest a tarii si in orasele mari ( si-acum privind realist , e ceva ce a aparut acum, influnta a alegerii unui presedinte cu origini nemtesti - sper ca urmatorul sa nu fie chinez , ca chiar devenim poligloti cu totii ). Deci doar daca va pleca in acea parte a tarii ( ceea ce evident va fi si de dorit , mergand noi asa pe ideea ca si peste 10 ani Romania va fi tot la acelasi stadiu ) se va putea folosi de aceste notiuni. Sunt 20 ani de cand am terminat eu liceul. Engleza ( mai ales pe-atunci ) era un bonus la angajare , daca firma avea clientela respectiva ...Sti cat de mult ma ajutat pe mine engleza in Germania ?-fix 5% urmata de usi inchise in nas la propriu ! Poate sunt eu mai ghinionista ! Deci , judecand asa in mare si la modul cel mai realist , unde vom fi ?! In situatia noastra , poate nici macar unii cu altii !Si totusi e ultima sansa de a lua decizia corecta !

      Ștergere
    3. Poate dau impresia de nerabdare ! Poate da , si-atunci vin si spun , ca toate-si au rostul lor in viata .Si desi n-ai spune ca la 37 esti batran ( si nici ca-i facut copilul prea tarziu ) , si mai avand in vedere ca am plecat pentru un scop, destul de rezonabil si deloc fitos , si nu pentru a ne stabili aici , vin si spun : cred ca a fost prea tarziu , cand a venit si randul nostru . Insa ceea ce am acum , nu-mi prea lasa multe de ales. ..Paradoxul e , ca desi avem o generatie de copii care n-au buletine , dar au pasaport , in anii imediat urmatori , vom avea o generatie de oameni varstnici, care - in cel mai fericit caz - POATE vor primi colete de la copilasii lor din strainatate si pensie din UE , asta in functie , normal , de contextul politic si de cum si-n ce fel o mai fi in lumea asta . Sper ca randurile mele nu te-au facut sa-ti pierzi rabdarea , si ca vei mai veni in vizita !....Sa sti ca nu-s tot timpul suparata si cu siguranta va trece vreme , pana voi mai scrie o postare asa de trista .Multumesc tare mult pentru incurajari , si sper cu tot sufletul sa decidem ce e mai bine , mai ales pentru Diana . Toate cele bune, dragilor !

      Ștergere
  6. Draga Gabriela,
    Ti-am citit cu atentie raspunsul si in multe aspecte iti dau dreptate, sa stii. Este ff adevarat, nu oricine e facut sa plece din tara. Nici eu nu sunt si nu mi-am dorit asta niciodata dar asa au evoluat lucrurile. Acum pot sa spun ca nu regret, dar nu am fost intotdeauna asa pozitiva. In 10 ani inca nu am reusit sa plec de acasa din Ro fara sa plang si nu cred ca o voi face vreodata. Ca si voi, si noi ne dorim mult sa ne intoarcem...si copiii desi nascuti aici, acum amandoi la scoala (si inca unul in burtica), iubesc tot ce tine de Romania si stiu ca tara noastra este acolo. Din pacate, asa cum spui si tu nu sunt f multe optiuni fara o pregatire/experienta intr-un domeniu, si fara limba e si mai greu. Eu am vazut ca esti talentata si faci asa lucruri frumoase si ma gandeam ca poate de acolo se poate naste ceva.
    Noi am venit cu contract la facultate si asta contat. Apoi ne-am gasit de lucru in domeniu...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alice , m-am gandit foarte serios sa pun in practica ce stiu ...si ma gandeam eu asa ...zic , hai ca fac niste pliante si bag in cutia postala la fiecare si uite asa poate ma vor cauta sa cumpere de la mine ....si-mi zice sotul : vezi ca asa poti nimeri si-n ochii vre-unui politist ..si te trezesti trasa la raspundere ca nu declari venitul ...mai primesti si vre-o amenda !!...Si are dreptate ...si poate fi si mai rau de-atat . In conditiile in care , maica-mea a fost parata cum ca a patat asfaltul in fata curtii, cu ulei de masina , si-a venit imediat politia , de nici nu stia de ce-o cauta ( amenda a fost 3000 E)...ma pot astepta la orice .In alta ordine de idei ..noi poate ne-om intoarce , in schimb ai nostrii copilasi ,sigur nu ...Oare vom putea face naveta , cand ni se vor naste nepoteii ?...Poate gandesc departe ..dar astea vor fi consecintele a ceea ce facem acum ....INSTRAINAREA ! Acum cine este pregatit , bravo lui ! ...Eu nu sunt convinsa ca asta vreau . ...E clar ca inceputurile voastre au fost si ele destul de grele , insa a fost o situatie mult mai avantajoasa !.....Sa va traiasca copilasii , si nastere usoara !

      Ștergere
  7. In ce priveste copiii, si eu am avut multe frustrari si perioade de nemultumiri legate de sistem, probleme cu vecinii etc...Si fara sa imi dau seama imi varsam nervii si parerile de fata cu ei si am inceput sa-i influentez. Apoi mi-am data seama ca nu e corect sa plece din start cu frustrari sau griji si se se simta inferiori fata de colegii lor in nici un fel. Si asa a fost destul de greu pentru ei mai ales la inceput pentru ca nu stiau bine limba (noi vb acasa doar romaneste). A fost greu...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acum in timp ce-ti scriam , numai ce aud conversatie in bucatarie : "sti tati , cand spune x ceva , nu-l cearta , da la noi( si-ncepe de insira numele colegilor romani ) , la noi mereu face semnul de tacere !"...Si in fiecare zi la fel ...! BINE CA ACUM NU MAI PLANGE !....Este greu !...Nu stiu ce voi face ....! Multa multa sanatate va doresc !

      Ștergere
  8. Draga Gabriela,
    Nasol daca se fac diferente. Aici nu am observat asta nici la serviciu si nici la scoala. Au fost si sunt corecti si asta e unul din lucrurile care m-au si tinut pe linia de plutire. Da, a fost un avantaj imens faptul ca am venit de la inceput si ca lucram in domeniu. Nu stiu daca as mai fi avut curajul asta mai tarziu si cu copiii dupa mine. Nu e usor de te dezradacinezi si numai Bunul Dumnezeu stie de ce...dar deocamdata asta e drumul pe care EL ni l-a pregatit si cu siguranta trebuie sa invatam ceva din toate experientele prin care trecem. Pupici si multa sanatate si voua! Si cu siguranta vor veni vremuri mai bune!alice

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu tot stau si ma gandesc , daca nu cumva am fortat lucrurile ! ? Probabil voi afla cat de curand !...Te mai astept !

      Ștergere
  9. Gabriela dar sa faci o facultate? Cu predare in lb engleza...Poate o sa ti fie greu sa profesezi, poate nu vei profesa, dar te va scoate din rutina, iti va da idei, o deschidere...E doar o parere personala, probabil eu m-as agata de asta, mi s-ar parea ca nu stau pe loc... E greu, dar nu imposibil:). Dienuta la ce este buna? Dans, sport, pictura...ceva la care e stapana pe situatie si buna sa o inscrii la un curs la ceva unde sa fie laudata...ca sa mai compenseze din rautati...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anca draga mea , ei uite la asta nu m-am gandit ! ...ESTI GENIALA !....Chiar maine o sa intreb la scoala la Diana , unde si daca este asa ceva in oras !! ....Zau ca nu m-am gandit macar o secunda la studii in limba engleza ( probabil vazandu-le reticenta cu care m-au privit , cand incercam sa le vb in engleza ) ! ....Diana e buna la orice poate iesi in evidenta ...de la scoala insa mi-au recomandat doar sport...caci cica e un copil foarte energic !!...Dar cred ca au recomandat asta , pentru ca este centru sportiv in satul vecin , care are colaborare cu scoala ...Alte cursuri , sunt doar in oras ! Dar clar nu e ceva imposibil ...ideea ar fi sa gasesc ceva cat de cat accesibil ca pret !...Ma voi gandi Anca , si ma voi interesa serios despre asta ...cine stie ...poate se leaga ceva spre linistea sufletului . Multumesc din suflet pentru aceste solutii minunate ! Multumesc tare mult ! Te pup dulce suflete !

      Ștergere
  10. N-am trecut prin ce treci tu, dar asta nu ma impiedica sa-ti trimit un gand bun, cald, cu zambet. Sa-ti spun ca va fi bine - pentru ca-ti doresti sa fie bine -, ca nu conteaza unde esti atata vreme cat te simti bine tu in pielea ta si ai oamenii dragi alaturi. Si sa-ti urez sa faci ceea ce-ti place, nu conteaza ca e facultate tehnica, curs de origami, sudura, tricotat, ciclism. Toate trec, sigur trec. Si zambeste, om bun! Destinderea fruntii e terapie. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc din suflet Simona , pentru aceste cuvinte extrem de frumoase , care mi-au alinat sufletul ! Am incredere ca toate se intampla cu un scop si ca nimic nu e intamplator ,sperand cu toata fiinta mea ,ca o sa gasesc intelepciunea , de a intelege rostul acestor incercari .Nadajduiesc din tot sufletul ca o sa fie bine , mai ales pentru copilita mea ! Te imbratisez cu mult drag , suflet frumos !

      Ștergere
  11. ti-am citit subiectul si raspunsurile de cateva ori. Mi-e greu sa iti raspund, sunt atatea mici problemute care duc la situatia dificila....

    Te imbratisez strans, si putere. Imi aduci aminte de mine cand am venit in Bucuresti, lucram cu minimum pe economie si aveam o chirie mare si aveam impresia ca toti se iau de moldoveni si de acshentul meu.

    ce sa zic, o sa zic ca si Simona Fusaru (ea m-a declansat sa iti scriu pt ca mi-am dat seama ca... nu am constientizat ani de zile, dar motorul vietii mele a fost gandirea pozitiva si piedica a fost gandirea negativa). Ce mi-am dorit am si obtinut. A fost usor? nuuu, dar am reusit. Schimbare vine din interior, din suflet, cu sufletul deschis am trecut la actiune.

    Eu sunt in situatie asemanatoare cu tine. Difera tara.
    P.S. eu am facut 1.5 ani cursuri de limba cand am venit - e greu dar e necesar -am profitat sa imi fac si contacte, si prietenii, si sa trec peste. Am acceptat sa muncesc ce nimeni din echipa nu acceptat, am schimbat influentata si ajutata de ceilalti. Dintre colegi m-au impresionat somalezii (sa vezi acolo drame..), o japoneza, o basarabeanca etc. ce in paralel cu scoala de limba au cautat cursuri de recalificare de 2-4 luni-10 luni. Le-a fost f. greu, una din ele pleca 12km pe jos ca nu avea bani de bilet, plus piedica limbii (repeta pe drum!!! intreba colegi etc) - si a terminat prima din grupa....
    Cauta grupuri ca astea. Discuta cu oameni in situatie ca tine. Si ramai optimista: solutii sunt, lasa scuzele si cauta-le, gandeste ca o invingatoare, ca doar esti o romanca vrednica!.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi cer scuze pentru raspunsul intarziat ! Am citit comentariul , cu mmmuuuuult inainte de al publica , dar nu am avut cum sa scriupana acum ! Multumesc pentru incurajari si aprecieri .Inca "diger" situatia , desi sunt constienta ca " boala lunga e moarte sigura " ! Te imbratisez !

      Ștergere
  12. Draga mea, iti transmit multe imbratisari si sper din tot sufletul sa va fie o bine, as vrea sa citesc o postare in care sa ne povestesti! Te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eh , bine nu-i , insa parca ceva s-a schimbat , ceva de genul mai usor de acceptat ! Faza dura insa e , ca apar mereu si mereu elemente noi , care tot intretin stresul si amplifica nesiguranta . De povestit as putea , dar nu aici , inca nu-i momentul , desi urla in mine dorinta unei exprimari libere , fara constrangeri dein toate punctele de vedere! ...Multumesc ca ma citesti !! Te pup dulce si-ti urez sarbatori magice , tie si familiei tale minunate !!!

      Ștergere
  13. Draga Gabriela, atatea as avea sa iti scriu aici, ca nici nu as sti pe unde sa incep. Am trecut prin multe schimbari in viata mea si pot sa inteleg prin ce treci tu, prin ce iti trece fetita.. Si sa stii ca desi am avut momente foarte rele, imi dau seama ca nu am prea vorbit despre ele, mai mult mi le-am tinut pentru mine. Poate am facut asa si din cauza ca nu vroiam sa ranesc parintii mei sau poate nu vroiam sa se vada. Prima mare schimbare a fost cand parintii mei au plecat din romania in spania si apoi m-au adus si pe mine si pe sora mea. Au fost ani grei in care s-au intamplat multe, despre care as putea vorbi ore intregi. Eu eram mica, dar cert e ca am ajuns sa ma integrez foarte bine in spania, incat am ajuns sa ma simt ca acasa. A doua schimbare a fost nu demult, aproape doi ani de cand am plecat cu sotul meu in Elvetia. Alt inceput, schimbari... experiente bune si rele, multe rele. Alte multe ore in care as putea sa vorbesc despre aceasta experienta, care inca mai continua. Stii ce e cel mai important? Ce am invatat eu? Am invatat ca "acasa" e acolo unde imi este sufletul. Iar sufletul imi este cu ai mei. Parintii si sora mea impreuna cu familia ei. Nu ma intereseaza in ce tara se afla, acolo vreau sa fiu si eu, cu ei. Iar daca as avea copii, cu ei. Asta e cel mai important. Acum ii am departe, in spania, si mi se rupe sufletul.. Nu vreau sa ma intorc in romania, nu ma asteapta nimic bun acolo. Nu vreau sa ma intorc in spania pentru ca nici acolo nu ma ateapta nimic bun, trebuie sa continui pe drumul meu, pe care l-am ales ca sa am un viitor mai bun. Sigur ca as prefera sa fiu langa ai mei, dar asa e viata. Si nu vreau sa ma gandesc la viitor, nu stiu cum va fi, cum voi face sa ii vad mai des.. vom vedea. Gabriela, fii tare, pentru tine, familia ta si fetita ta. Daca ai nevoie sa mai vorbesti despre astea, eu as fi incantata. Poate ne mai ajutam una pe alta. Te imbratisez cu mult drag!!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Totalul afișărilor de pagină