Da , da , ati citit bine - pentru lipsuri , dar nu a acelora de ordin material , cu toate ca , pana si acelea au rolul lor !
Desi lipsa ( ca si critica sau uitarea de altfel ) ,e o moneda cu doua fete , eu voi puncta partea ei buna, si anume, lipsa - un motiv pentru a "creste" !
Pentru unii ( poate ) , aceasta abordare ar parea hilara , eu chiar cred , ca un om care vrea sa "creasca frumos " , va fi in primul rand in concurenta cu el , constientizandu-si lipsurile .
Da, acestea pot constitui o parghie spre dezvoltarea personala . Din lipsuri se nasc dorinte , care la randul lor dau nastere actiunii si deci dezvoltarii . La nivel macro , datorita lipsurilor , lumea asta a evoluat ( desi aici intalnim mai des reversul medaliei ). La nivel individual insa , o anumita lipsa in plan material , te poate ajuta, sa-ti dezvolti anumite trasaturi de caracter (cum ar fi rabdarea )sau a unor abilitati , oferindu-ti astfel satisfactia lucrului bine facut .
Iar ,daca ma gandesc ca acestea , intr-un context constructiv , dezvolta si atribute precum constientizarea , acceptarea si cunoasterea , atunci chiar consider lipsurile un motiv de recunostinta !
Voi ce parere aveti ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu